miercuri, 25 februarie 2015

TALENTAŢII OLARI ŞI PRIMĂVARA

                                                       
                                            Dorind să ne încânte din nou dar, mai ales, pentru că vor să întâmpine Primăvara, Dragobetele,  Mărţişorul şi  8 Martie cu multă bucurie, cu veselie şi cu  frumuseţe, elevii cercului ,,Olarii de mâine”, împreună cu tînara şi foarte talentata profesoară Maria Poli, au muncit cu pasiune şi daruire, multe zile, modelând şi pictând adevarate bijuterii din magicul lut alb: vase, farfurioare , plachete inscripţionate cu gânduri dragi pentru fiinţele iubite şi foarte multe mărţişoare, deosebite, unicate, inimioare, buburuze norocoase,  pentru, fiinţe speciale.

                                            Patru zile, de marti pâna vineri 24 - 27 februarie, între orele 12.30 - 15.00,  iubitorii de frumos vor putea alege şi  cumpăra, pentru cei dragi, un cadou preţios, iar tinerii olari îşi vor împlini visul : 7 zile la mare, la soare. Mult succes dragi creatori de frumuseţe!











vineri, 20 februarie 2015

"Am făcut şi eu paşi pe nisipul eternităţii"

       Îl sărbătorim pe Brâncuşi prin cuvintele nemuritoare sculptate în timp cu dalta inimii...



"Când nu mai eşti copil, ai murit de mult.

"O sculptură nu se sfârşeşte niciodată în postamentul său, ci se continuă în cer, în piedestal - şi în pământ. "

"Duceţi-vă la noi, în România, să vedeţi oamenii, costumele, locurile (spaţiul românesc). Duceţi-vă să vedeţi ceea ce am putut să realizez eu, la Târgu-Jiu! "

"Du-te! îmbrăţişează Columna infinirii cu palmele mâinilor deschise. Apoi, înălţându-ţi ochii, priveşte-o - şi vei cunoaşte, astfel, într-adevăr, sinele cerului. "

"Eu mă aflu acum foarte aproape de Dumnezeu, şi nu îmi mai trebuie decât să întind o mână spre El, ca să îl pipăi!... Îl voi aştepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu... "

"Prefer să creez aceste sculpturi şi să greşesc; decât să nu greşesc şi să recreez pe Venus din Milo - căci Venus din Milo a mai fost creată odată şi este, vai, insuportabil de
bătrână. "

" Muncind asupra pietrei, descoperi Spiritul - tăinuit în materie, măsura propriei ei fiinţe. Căci mâinile sculptorului gândesc întotdeauna şi urmăresc gândurile materialului. "

"În timpul copilăriei - am dormit în pat. În timpul adolescenţei – am aşteptat la uşă. În timpul maturităţii - am zburat înspre ceruri... "

duminică, 1 februarie 2015

DUPĂ 11 ANI



                     O întâlnire  emoţionantă, în atmosfera plăcută a bibliotecii, cu  elevii clasei  mele, promoţia 1999-2003. N-au reuşit să vină toţi dar, cei absenţi au fost totuşi prezenţi prin imaginile care se derulau pe ecran: înregistrari din cei 4 ani de liceu: primul an, ora de dirigenţie, ultimul sunet de clopoţel, banchetul, fotografii din excursii şi diferitele evenimente sărbătorite în clasă.




                    Revederea, după 11 ani de la terminarea liceului, a fost mai mult decât emoţionantă. A fost minunată, încărcată cu emoţii, cu bucurii, cu fericire, cu veselie, cu schimbări majore în viaţa fiecăruia, cu mărturisiri  şi amintiri, care mai de care mai impresionante sau amuzante.






                     Orele revederii s-au scurs plăcut, dar prea repede. La  desparţire şi-au promis ca se vor mai întâlni în fiecare an. Umbrele serii s-au lăsat peste liniştea de afară şi în noaptea feerică, o lansare de lampioane a fost ca o încoronare  romantică şi memorabilă a  întâlnirii  noastre.

 





BUCURIILE IERNII


             Chiar dacă iarna se apropie de sfârşit, trebuie să amintesc  bucuriile pe care, anotimpul alb, le-a dăruit copiilor. Elevii clasei pregătitoare şi  ai clasei a II-a, însotiţi de doamnele  profesoare  Bradea Teodora şi Noje Adina, au sosit  la  bibliotecă nerăbdaători să confecţioneze un pom de iarnă multicolor şi vesel.


 Fiecare şi-a decupat forma mâinii şi  au lipit perle, în diferite modele. I-au cântat bradutului, au recitat poezii despre iarnă, au aplaudat  frenetic, apoi au urmărit filmul ,,Fetiţa cu chibrituri”- basmul  autorului  Hans Christian  Andersen.

                Cei mai mici, ajutaţi şi de bunici au sculptat, din zapadă, imaginea  celor mai dragi fiinţe: mama, tata,  buni, bunu şi nepoţica. În curând ne vom lua la revedere de la doamna iarna, aşteptând cu  bucurie să  răsară primii ghiocei.