CREAŢIA EMINESCIANĂ ÎN LECTURA COPIILOR

                                      

15 ianuarie  este  o zi  semnificativă  pentru  români,  pentru cultura  naţională,  fiind vorba despre  Eminescu şi despre  Ziua Culturii Naţionale. Vineri, 13 ianuarie, am marcat aceasta dată importantă, în bibliotecă, prin organizarea activităţii "Creaţia  eminesciană în lectura copiilor" în parteneriat cu  elevii clasei pregătitoare şi cu elevii clasei  a III-a, coordonaţi de doamnele prof. Irina Negru şi Aurica Novac. Copiii au adus un omagiu lui Eminescu, a împlinirea a 167 de ani de la naşterea sa: au recitat sau au citit din poeziile eminesciene, au cântat, au pictat inspirându-se din poeziile poetului şi au demonstrat ca Eminescu  le place că îl iubesc, cunoscând date importante din biografia sa. Când  le-am amintit că Eminescu juca şah  dar şi fotbal toţi au exclamat: uau, chiar? Grozav! În ochii lor au răsărit steluţe strălucitoare iar pe buze, zâmbete calde de admiraţie. Aş  afirma că, în clipele acelea s-a născut "foamea" lor pentru Eminescu.   Cei mai mari din clasa a V-a se concurau  care să citească mai multe poezii eminesciene.

Pentru a le îmbogăţi cunoştinţele despre Eminescu, le-am prezentat, în power-point, o schiţă biografică  a poetului şi  filmul documentar "Eminescu, Veronica, Creangă", realizat în anul 1914 de Octav Minar  şi descoperit în Arhiva Naţională  de Filme.  Tudor  Gheorghe şi formaţia Mondial i-au încântat cu melodiile create pe versurile eminesciene. A  fost o zi minunată, cu emoţii, cu surprize şi bucurii. Le mulţumesc copiilor şi  doamnelor profesoare pentru  implicare  şi  dăruire,  având certitudinea ca vor continua  sa-i  citească  opera  marelui poet.

      LA MULTI ANI LUI  EMINESCU şi CULTURII ROMANE !

EMINESCU

 Petru Creția: “De dragul câtorva prejudecăți entuziaste mai nimeni nu-l citește cu adevărat pe Eminescu, iar cât se citește se citește, superficial și mărginit la câteva poezii rău consacrate de școală. Eminescu tinde tot mai mult să devină “Eminescu”, ceva pus deoparte în lada de zestre a nației și de care ești mândru că se afla acolo, ferit de orice întâmplări. Este însă vremea să se întâmple ceva cu ce ne-a rămas de la el: o lărgire și o adâncire a cunoașterii și a înțelegerii noastre. Ca orice poet mare, Eminescu e un poet dificil. Și cu atât mai dificil, cu cât el singur generează, prin vrajă și prin cântul versurilor sale, mirajul facilității.”

Tudor Vianu: ”Eminescu n-a trebuit să lupte cu limba, i-a fost de ajuns să se așeze în curentul limbii și să-și înalțe pânzele în direcția în care sufla duhul ei”.

Poetul Tudor Arghezi: ”A vorbi de poet este ca și cum ai striga într-o peșteră vastă… Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă și să legene, din depărtare, delicata lui singurateca slavă”.

Istoricul Lucian Boia: „Eminescu nu e perceput doar ca un foarte mare poet. A ajuns să fie mai mult, mult mai mult decât atât. Ni se înfățișează, la cota lui cea mai înaltă, ca exponent suprem al românismului.”

Prof.dr. Zoe Dumitrescu-Bușulenga: ”Ca o stea fixă, opera eminesciană luminează acum întregul cer al nației dându-i glorioasele ei raze, arătând participarea ei la algoritmurile geniilor universale”. ”Lumina Lui, a Poetului, este veșnică pentru că actualitatea ‘marilor’ este eternă. Dacă noi nu o vedem, este din pricina cecității noastre…”

CE MAI CITIM ?

Un grup de ţărani află noutăţi despre asomarea păsăretului de curte conform directivelor europene şi se iniţiază în tainele jargonului şi birocraţiei. Un invitat la emisiuni în direct e vânat de moderatori nu pentru ce spune, ci fiindcă i se întâmplă să ameţească în studio, ceea ce duce la mari beneficii de rating. Un post TV inaugurează o emisiune despre ultimele zile (sau clipe) ale unor V.I.P.-uri, iar concurenţa răspunde cu o emisiune în care transmite înmormântări. Un preşedinte de federaţie organizează un meci amical cu o naţională africana care se prezintă fără chef şi fără tricouri, dar cu o poftă năprasnică de bomboane. Un tânăr muncitor din Bacău invadează Anglia de unul singur, spre consternarea reporterilor şi parlamentarilor englezi care aşteaptă începutul unui exod la aeroport.

Asta veţi găsi în"Aştept să crăpi" (de astăzi, în prime - time). Cinci proze alerte şi vesele despre noi şi dereglările noastre. Cinci felii din tortul vieţii româneşti după integrarea in Uniunea Europeana. Cinci cronici ale absurdului, abjecţiei şi dejecţiei. Cinci motive pentru a-ti dori să pleci din Romania doar pentru ca, odată trecut de graniţă, să începi sa-i duci dorul şi să vrei acasă.( text din site-ul libris)